Gripă, COVID-19 sau răceală? – ce spun parametrii hematologici

Imagine avatar: Designed by Magnific

Odată cu instalarea sezonului rece, numărul cazurilor de infecții respiratorii crește semnificativ. Deși pot prezenta manifestări clinice asemănătoare, aceste infecții se diferențiază prin agentul etiologic, modul de debut, tabloul simptomatologic și durata evoluției. Printre cele mai cunoscute sunt: gripa cauzată de virusurile Influenza, răceala comună care poate fi provocată de peste 200 de tipuri de virusuri, în special, rinovirusuri, și COVID-19, cauzată de infecția cu SARS-CoV-2, care a devenit deja o prezență familiară în peisajul infecțiilor respiratorii.

Dincolo de diferențele notabile privind simptomatolologia, infecțiile respiratorii prezintă particularități care pot fi evidențiate prin intermediul analizelor de laborator. În acest context, laboratorul de analize medicale joacă un rol esențial în procesul de diagnostic, oferind informații valoroase pentru identificarea și diferențierea acestor afecțiuni. Chiar dacă, de cele mai multe ori, diagnosticul este bazat pe un test RT-PCT, analizele uzuale, inclusiv hemoleucograma pot furniza informații suplimentare despre răspunsul organismului la infecție, diferit în cazul fiecărui agent viral.

Concret, dacă în cazul răcelilor comune nu se pot evidenția modificări notabile la nivelul valorilor parametrilor hematologici, nu același lucru poate fi spus și în cazul gripei și a COVID-19, unde au fost evidențiate mai multe creșteri sau scăderi anormale centralizate în tabelul de mai jos.

Un studiu realizat pe analizorul automat de heamtologie Beckman Coulter DxH, analizează aceste diferențe dincolo de rezultatul numeric. Concret, prin tehnologia consacrată VCS, fiecare celulă albă este caracterizată prin trei parametri: volumul (V), determinat prin măsurarea impedanței electrice, conductivitatea (C), evaluată prin aplicarea unui curent de radiofrecvență, și dispersia luminii (S), măsurată cu ajutorul unui fascicul laser. Pe baza acestor trei caracteristici, analizoarele identifică cele cinci subpopulații leucocitare prezente în mod normal în sângele periferic și calculează, pentru fiecare dintre acestea, valoarea medie și deviația standard a parametrilor celulari măsurați, valori înglobate sub denumirea CPD - parametrii populațiilor celulare, ce oferă informații suplimentare despre caracteristicile fizice și morfologice ale celulelor.

Concret, au fost analizate trei grupuri: un grup control, un grup COVID-19 și un grup – gripă. Pentru ultimele două grupuri, parametrii CPD corespunzători diferitelor linii celulare sanguine au prezentat, în majoritatea cazurilor, valori diferite față de cele înregistrate în grupul control.

În cazul pacienților cu COVID-19, 41 dintre cei 56 de parametri CPD analizați, au prezentat diferențe față de grupul control, astfel:

• Neutrofile (NE): 5 din 14 parametri (35,7%);
• Limfocite (LY): 14 din 14 parametri (100%);
• Monocite (MO): 14 din 14 parametri (100%);
• Eozinofile (EO): 8 din 14 parametri (57,1%).

În cazul pacienților cu gripă, 39 dintre cei 56 de parametri CPD au prezentat diferențe față de grupul control, astfel:

• Neutrofile (NE): 6 din 14 parametri (42,9%);
• Limfocite (LY): 14 din 14 parametri (100%);
• Monocite (MO): 13 din 14 parametri (92,8%);
• Eozinofile (EO): 6 din 14 parametri (42,8%).

Cu toate acestea, atunci când au fost comparate direct valorile parametrilor CPD între pacienții cu COVID-19 și cei cu gripă, diferențe semnificative au fost identificate doar pentru 9 dintre cei 56 de parametri analizați. Dintre aceștia, trei parametri au fost asociați neutrofilelor, cinci, monocitelor și unul, eozinofilelor.

Un alt aspect important, este legat de morfologia celulară, care suferă modificări importante în cazul infecțiilor cu Influenza și SARS-CoV2. Studiile efectuate au arătat ca tipurile celulare cele mai afectate sunt: neutrofilele, limfocitele și monocitele. Concret, la pacienții suferind de COVID-19 au fost observate neutrofile cu granulații toxice, cromatină condensată și vacuolizare citoplasmatică. De asemenea, au fost observate anomalii la nivelul formei nucleului, cum ar fi, nuclei in formă de π (pi) (Figura 1), de C sau de inel. În cazurile grave, au fost observate și anomalii nucleare de tip pseudo-Pelger-Huët. O modificare morfologică particulară prezentă la majoritatea pacienților infectați cu virusul SARS-CoV2 este reprezentată de prezența neutrofilelor cu aspect de ,,celule zdrobite” (smudged neutrophils).  În ceea ce privește limfocitele, examinările microscopice au evidențiat limfocite cu dimensiuni mai mari, granulare și limfocite atipice cu citoplasmă bazofilă.  De asemenea, a fost observată ,,devierea la stânga” a formulei leucocitare, concretizată prin prezența metamielocitelor și a mielocitelor.

Fig. 1 Neutrofilă cu nucleu în forma literei pi; Kaur și colab., 2021

În cazul pacienților cu gripă, principalele modificări morfologice observate sunt: neutrofile cu incluziuni citoplasmatice caracteristice, de culoare albastru-verzui și neutrofile care prezintă fenomene de hemofagocitoză, cum ar fi fagocitarea limfocitelor (Figura 2).

Fig. 2 Fagocitoză limfocit; Wang și colab., 2025

În cazul ambelor tipuri de infecții, s-a observat activarea monocitelor, acestea prezentând forme variabile și dimensiuni mai mari (Figura 3). Din acest motiv, reamintim importanța parametrului MDW (Monocyte Distribuition Width), în evaluarea severității infecției și riscului de dezvoltare al sepsisului, acesta măsurand variația distribuției monocitare ca răspuns la infecții virale, fungice sau bacteriene.

Fig. 3 Monocită cu formă atipică; Kaur și colab., 2021

Morfologia celulară poate fi acum evaluată mai rapid ca niciodată cu ajutorul platformelor SCOPIO care îmbină imagistica digitală de înaltă rezoluție cu algoritmi de inteligență artificială pentru identificarea, preclasificarea și evaluarea celulelor sangvine.

Bibliografie:

1.     Liu S, Pan C. Differentiating diagnosis of COVID-19 or influenza in patients based on laboratory data during flu season; eClinicalMedicine, 2020; 26

2.     Chen J, Pan Y, Li G, Xu W, Zhang L, Yuan S, et al. Distinguishing between COVID-19 and influenza during the early stages by measurement of peripheral blood parameters. J Med Virol. 2020; 10:1002

3.     Gnaba S, Sukhachev D, Pascreau T, Ackermann F, Delcominette F, Habarou F, Védrenne A, Jolly E, Sukhacheva E, Farfour E, Vasse M. Can Haematological Parameters Discriminate COVID-19 from Influenza? J Clin Med. 2023; 28;13(1):186.

4.     Baştuğ A. The role of haematological parameters in patients with COVID-19 and influenza virus infection. Epidemiology and Infection. 2020; 10.1017.

5.     Kaur G, Sandeep F, Olayinka O, et al. Morphologic Changes in Circulating Blood Cells of COVID-19 Patients. Cureus. 2021; 13(2): e13416.

6.     Wang X, Ma X, Zeng Y, Li C. Unusual neutrophilic morphology in influenza-A-induced septic shock: Blue-green inclusions and phagocytosis of autologous cells in a toddler. Front Cell Infect Microbiol. 2025; 1;15:1684054.